Apocalipsa?...

Am gasit un loc...este foarte departe incat numai eu pot sa il vad.Este adancul viselor mele.Intr-o gradina strabatuta de foc si copaci,prin fum,vad doar o silueta.Este un om cu o arma in mana,ce sta in ploaie uitandu-se drept in ochii mei,spunandu-mi urmatoarele lucruri:"Niciodata sa nu adormi,deoarece nu te vei mai trezi!"
Merg impreuna cu umbrele.O voce imi spune soptit:"Sa nu crezi niciodata in acesti mincinosi! Trebuie sa gasesti o cale mai buna! Intrebarile care mi le-ai zis nu o sa le spun niciodata.Ucide-l pe acela ce stie ce este Apocalipsa!"

Suflet

Adancul sufletului unui om nu poate fi masurat intr-un conac de metri si stanjeni;mai degraba,dupa parerea mea,este stabilit doar prin apropierea sa la rai si iad.Am fost in aceeasi stare,m-am condus pe mine insami dincolo de taverna orasului,ce rupe cusaturi cu rasete si jocul beat de pian.Era sa fie doar o noapte diferita,un loc diferit,un diferit tip de om ce trece de racoare.Pot doar sa ghicesc daca cineva,inafara acelui loc,a avut un indiciu cand aceste exclamatii de bucurie au devenit disperate tipete ale neajutoratilor ce isi incep chiar acum vietile.

Traind intr-o lume fara tine

E greu de crezut ca s-a ajuns la asta.Mi-ai paralizat corpul cu un sarut otravitor.Timp de patruzeci de zile am fost legata in lanturi de patul tau,crezand ca este sfarsitul povestii.Ceva din minte numit "libertate" a prins viata.Mi-ai spus dragul meu,ca fara mine esti nimic.M-ai invatat sa ma uit in ochii tai,si m-ai hranit cu minciunile tale dulci.
Dintr-o data cineva se va holba pe fereastra,uitandu-se la cerul ce niciodata nu a fost albastru.Este o lume fara tine;vad lumina,acolo fiind speranta care ma ghideaza,voi supravietui.
M-ai adunat,si m-ai aruncat pentru placere.M-ai folosit o data si inca o data,m-ai abuzat,m-ai indus in eroare.
Dintr-o data,dezbracata am alergat prin gradina,chiar prin portile trecutului si sunt in sfarsit libera.